Zi de zi aud oamenii vorbind despre răceală, migrene sau dureri musculare, dar nimeni nu îndrăznește să discute cu voce tare despre AGORAFOBIE. Presupun că neinformarea este de vină, iar noi suntem aici, împreună, ca să limpezim lucrurile.

În orice situație trebuie, zic eu, să vedem și partea plină a paharului. De aceea propun să ne familiarizăm cu această temă. Să ne imaginăm cum ar fi fost viața noastră fără frică de nimic? Cât de amuzant nu ar suna, e plin de tragism: omul ar fi sărit de pe stânci înalte fără parașută, ar fi mers plin de încredere printre rândurile de mașini sau ar fi ținut un leopard în dormitor. Sincer vorbind, viața fără nicio teamă poate deveni o catastrofă! Însă există fobii (frici patologige, cel mai des inventate de om pentru a se eschiva de la ceva responsabil) care ne fac rău pentru că ne lipsesc de unele plăceri ale vieții și nu ne lasă să exteriorizăm acel  univers interior plin de talent și potențial care zace în fiecare dintre noi.

Agorafobia este  teama de locurile publice prea mici, prea mari sau prea aglomerate. De cele mai multe ori, este trădată de atacuri instantanee de panică. Cel mai trist este faptul că aceste atacuri de panică sunt incontrolabile și pot apărea oriunde și oricând, chiar și într-o cafenea sau în centrul unui mall. Să ne închipuim cât de neplăcut, jenant și stânjenitor se poate simți un om la un concert, la un spectacol sau la un film….Pare un capriciu sau un moft personal, însă dacă agorafobia scapă de sub control poate deveni patologică și poate afecta sistemul psihologic. Drept efect, în organismul uman sunt generate reacții somatice precum: creșterea ritmului cardiac și respirator, transpirația, contracția mușchilor. Alt fel zis, cel mai mult suferă sistemul nervos, iar faptul că neuronii nu se pot regenera este arhicunoscut.

Cum se manifestă o criză de agorafobie

Simptomele fizice pot fi oricare:

◆ Tremor;

◆ Palpitații;

◆ Transpirații;

◆ Dureri toracice;

◆ Dificultăți de respirație;

◆ Senzație de sufocare;

◆ Greață;

◆ Amețeli, dezechilibru;

◆ Senzație de amorțeală;

◆ Frisoane.

Pe plan emoțional, pot să apară:

◆ Frica de a pierde controlul;

◆ Frica de a înnebuni;

◆ Frica de a face o criză cardiacă;

◆ Frica de a leșina;

◆ Frica de a muri;

◆ Sentimentul de stranietate (nu recunoaște locul în care se află);

◆ Sentimentul de detașare de sine însuși.

sursă foto: pixabay.com

Cel mai bun sfat pentru a trece cu brio peste aceast obstacol al propriului subconștient este să respiri cât mai adânc și să-ți imaginezi că poți controla fiecare celulă de sânge, astfel în caz de criză îi vei putea impune organismului să revină la un ritm normal al circulației sanguine.  Unii experți susțin proverbul cui pe cui se scoate și recomandă oamenilor care suferă de agorafobie să petreacă cât mai mult timp într-un spațiu public. Psihologul Simona Jeles  susține, însă, că este important sa se evite situatiile sau locurile care ar putea stimula crizele. Tratamentul cel mai efectiv este cel prin medicatie (reglarea nivelului unor substante chimice care afecteaza functionarea normala a creierului si a starii de spirit) si psihoterapie. Iar un element foarte important este susținerea familiei. Astfel persoana cu agorafobie se poate recupera mai repede.

În cele din urmă, dar nu după importanță, pentru a nu te lăsa supus acestei fobii îți recomand să găsești o alterativă: ascultă piesa ta preferată, poartă cu tine cartea pe care ai îndragit-o și citește fragmente din ea când simți nevoia sau găsește omul potrivit, care prin simpla lui prezență te va proteja de orice criză

2 comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *